Aviz nr. 357/2024

AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi, pentru modificarea articolului 155 alineatul (1) litera i) din

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,

precum şi prorogarea unui termen

Analizând proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi, pentru modificarea articolului 155 alineatul (1) litera i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi prorogarea unui termen, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa
nr. 133 din 04.04.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D392/04.04.2024,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect instituirea unor măsuri constând în acordarea de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijinul material al cuplurilor mamă-nou-născut defavorizate, „în corelare cu Prioritatea 10.Ajutorarea persoanelor defavorizate (Sprijin pentru cele mai defavorizate persoane în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul FSE+ (ESO.4.13)) - Obiectivul specific: ESO4.13. Reducerea deprivării materiale din cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027”[1].

Menționăm că un proiect de ordonanţă de urgenţă cu obiect de reglementare în cea mai mare parte asemănător a fost transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 115 din 25.03.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ, fiind emis avizul favorabil cu observații și propuneri nr. 299/26.03.2024, acestea fiind preluate parțial în prezentul proiect.

2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Sub aspectul implicațiilor financiar-bugetare, este necesară corelarea notei aferente pct. 4.6 cu pct. 4.8 din Nota de fundamentare, cu referire la cheltuielile neeligibile pentru perioada 2024-2027, în sumă totală de 150.000 lei, ce urmează a fi suportate de la bugetul de stat. Consecutiv, va fi reevaluat conținutul pct. 4.7 din Nota de fundamentare, din perspectiva obligației prezentării fișei financiare, cu respectarea art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

4. Cu titlu preliminar, având în vedere existența în fondul activ al legislației a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaţilor din Ucraina, precum şi acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate retehnologizării IMM-urilor, cu modificările și completările ulterioare, al cărei Capitol I este denumit „Măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut cele mai defavorizate care beneficiază de sprijin material pe bază de tichete sociale pe suport electronic”, este necesară stabilirea raportului dintre acest act normativ și prezentul proiect în ceea ce privește aplicarea în timp.

Precizăm că din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 113/2022 nu reiese ca aceasta să fie un act normativ temporar, iar din cuprinsul prezentului proiect nu rezultă că amintita ordonanță de urgență va fi abrogată.

Formulăm această observație în considerarea prevederilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

5. Semnalăm că soluțiile preconizate prin prezentul proiect necesită a fi reanalizate și reformulate pentru a fi concordante cu obiectivele de politică selectate, prioritățile corespunzătoare, obiectivele specifice și formele de sprijin stabilite în Programului „Incluziune și Demnitate Socială”, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14.12.2022 de aprobare a programului „Incluziune și Demnitate Socială” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională și Fondului social european Plus în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România.

Precizăm că decizia menționată reprezintă un act juridic al Uniunii Europene, obligatoriu în toate elementele sale (a se vedea art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). Pentru respectarea obligațiilor asumate prin aderarea la Uniunea Europeană, autoritățile competente naționale trebuie să asigure corecta aplicare a respectivei decizii de aprobare, adoptată în temeiul art. 23 alin. (4)[2] din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021[3], și care „constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 110 alineatul (1) din Regulamentul financiar, iar notificarea acesteia către statul membru în cauză constituie un angajament juridic”[4].

Astfel, semnalăm că proiectul în mod eronat denumește destinatari finali cuplurile mamă-nou-născut defavorizate, acestea fiind potrivit Programului „Incluziune și Demnitate Socială”, devenit obligatoriu juridic în urma aprobării prin decizia Comisiei, grupuri-țintă principale. De altfel, obligația de a stabili și modalitatea de stabilire grupuri-țintă este prevăzută chiar în Regulamentul (UE) 2021/1060.

Mai mult chiar, în proiect se formulează o definiție pentru expresia „destinatar final” („cuplul mamă-nou-născut defavorizat, eligibil în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027”) contrară accepțiunii reglementate prin Regulamentul (UE) 2021/1060, act juridic al Uniunii Europene care trebuie respectat de actele de punere în aplicare (emise de instituții ale Uniunii Europene sau de statele membre[5]), contravenind prevederilor art. 2 pct. 18 din regulament care stabilește că „«destinatar final» înseamnă o persoană fizică sau juridică care primește sprijin fie din partea fondurilor, printr-un beneficiar al unui fond pentru proiecte mici, fie din partea unui instrument financiar”.

Întrucât, destinatar final nu poate fi decât o singură persoană (fizică în cazul de față), nu un grup sau cuplu, atât textul propus la art. 2 lit. f) din proiect, cât și toate textele care se referă la destinatarii finali ai măsurilor preconizate trebuie reformulate în concordanță cu definiția stabilită prin regulament.

Alte aspecte din proiect necorelate cu cele din Programul „Incluziune și Demnitate Socială” vizează, spre exemplu:

- denumirea măsurii de sprijin material, care în program la paginile 21 și 31 este denumit sprijin pentru trusou nou-născuți (din familii defavorizate), constând în acordarea de tichete sociale pe suport electronic pentru achiziționarea produselor de îngrijire a „noului-născut”[6] (pagina 194);

- sfera mamelor care pot avea vocație la respectivul sprijin care conform textului de la pagina 194 din program prezintă unele diferențe față de cea prevăzută la art. 3 din proiect, diferențele de fond fiind subliniate: „2. Sprijin pentru cuplurile mamă – nou-născut, din grupurile defavorizate (mame beneficiare VMG, mame care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, mame care se află în situație de risc, inclusiv cu dizabilități, mame aflate temporar în situații critice de viață, mame care nu dețin acte de identitate, mame minore, mame - cetățeni străini sau apatrizi provenite din zone de conflict)”.

6. Pe lângă aspectele preliminare semnalate supra, mai atragem atenția asupra necorelării între titlu, art. 1 care stabilește obiectul reglementării și conținutul proiectului în privința destinatarilor finali reali ai măsurilor de sprijin propuse.

Aceștia sunt de fapt nou-născuții, măsurile cuprinse în proiect, de sprijin material – (tichetele sociale pe suport electronic acordate pentru cheltuielile necesare achiziționării produselor pentru îngijirea nou-născutului)[7] -, dar și cele auxiliare (activităţile care au scopul de a reduce deprivarea materială, respectiv indicații de îngrijire a nou-născutului, consiliere în alăptare, educație sanitară, educație de prim-ajutor pentru nou-născuți, educație cu privire la asigurarea igienei corporale și a locuinței, facilitarea accesului la servicii medicale, orientarea către servicii sociale, recomandări nutriționale pentru bebeluși necesare pentru diversificarea alimentației)[8], fiind centrate pe asigurarea unor condiții materiale minime de primă necesitate pe durată scurtă și a unor condiții de viață bune pentru nou-născuți.

De asemenea, la art. 1 se prevede că măsurile vizează „acordarea de tichete sociale pe suport electronic pentru nou-născuţi.

Prin urmare, măsurile conținute în prezentul proiect privesc nou-născuții, dar dată fiind lipsa capacității de exercițiu a acestora, se acordă pentru copilul nou-născut cu vârsta de până la 3 luni prin intermediul reprezentantului legal, nu doar al mamei.

În acest context, precizăm că tichetele se vor acorda în anumite condiții și taților sau altor persoane, așa cum se dispune la art. 3 alin. (2) din proiect, cum de altfel este și logic în situația în care din diverse motive copilul nu este crescut de mamă, fiind necesară înlocuirea referirii la „categoriile de cupluri mamă-nou-născut defavorizate”, atât în titlu, cât și în toate situațiile similare din proiect cu o formulare concordantă cu sfera destinatarilor finali reali ai măsurilor preconizate.

Prin urmare, pentru atingerea obiectivelor exprimate în Nota de fundamentare și asumate prin Programul „Incluziune și Demnitate Socială”, proiectul necesită a fi reanalizat și reformulat începând cu titlul, astfel încât să rezulte fără echivoc destinatarii finali reali – nou-născuții – și să nu mai prezinte inconsecvențe sau neconcordanțe cu privire la sfera de aplicare personală și materială a reglementărilor preconizate.

În cele ce urmează, în subsidiar, formulăm unele observații de tehnică legislativă care privesc atât fondul, cât și forma redactării soluțiilor preconizate.

7. La titlu, în considerarea celor sesizate supra, pentru redarea corectă a obiectului proiectului prin corelare cu actualul text, propus la art. 1, propunem reformularea părții de început astfel: ,,Ordonanță de urgență privind acordarea de tichete sociale pe suport electronic din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi ...”.

8. La primul paragraf al preambulului, pentru corelare cu prevederile art. 1 din Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2022) 9635 final din 14 decembrie 2022 de aprobare a programului ”Incluziune și Demnitate Socială” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională și Fondului social european Plus, din cadrul obiectivului ”Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România, sintagma „Luând în considerare faptul că Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, aprobat de Comisia Europeană prin” se va înlocui prin formularea „Luând în considerare faptul că Programul Incluziune și Demnitate Socială pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027, aprobat prin”.

La al doilea paragraf, este necesară revederea expresiei ,,se aplică măsuri de sprijin similare”, deoarece măsurile urmează să se aplice după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență care face obiectul prezentului proiect.

În ceea ce privește măsurile propuse la art. 16 și 17, acestea necesită a fi argumentate sub aspectul caracterului urgent și al situațiilor extraordinare corespunzătoare relațiilor sociale pe care ar urma să le normeze, din actuala redactare a preambulului lipsind orice referire cu privire la noile reglementări.

9. La art. 1, pentru respectarea stilului normativ și redarea cu claritate a obiectului actului normativ, în acord cu exigențele de tehnică legislativă, este necesară clarificarea sintagmei „măsuri auxiliare”, urmând a se preciza pe scurt în ce constau aceste din urmă măsuri.

Precizăm că deși proiectul cuprinde și măsuri privind distribuirea tichetelor, acestea nu sunt incluse în sfera conceptului definit la art. 2 lit. f), fiind necesară revedere acestuia.

10. La art. 2 lit. a), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă referitoare la operațiunea trimiterii, este necesară înlocuirea sintagmei „cu respectarea normelor europene și naționale aplicabile” cu o mențiune referitoare la actele juridice ale Uniunii Europene și normative interne vizate.

La lit. b), întrucât structura de specialitate din cadrul unui minister nu are personalitate juridică, precum și pentru evitarea repetiției termenului „beneficiar”, este necesară revederea părții de început a textului.

La art. 2 lit. c), precizăm că este necesară reformularea definiției ,,destinatar final”, deoarece în actuala redactare contravine dreptului derivat al Uniunii Europene, în concret, încălcând printr-o transpunere eronată, prevederile art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului, unde se stabilește că „«destinatar final» înseamnă o persoană fizică sau juridică care primește sprijin fie din partea fondurilor, printr-un beneficiar al unui fond pentru proiecte mici, fie din partea unui instrument financiar”.

Întrucât, destinatar final nu poate fi decât o singură persoană (fizică în cazul de față), nu un grup sau cuplu, atât textul propus la art. 2 lit. f) din proiect, cât și toate textele care se referă la destinatarii finali ai măsurilor preconizate trebuie reformulate în concordanță cu definiția stabilită prin regulament.

La lit. h), este necesară revederea definiției propuse pentru expresia „produse pentru îngrijirea nou-născutului”, având în vedere faptul că nu se referă doar la produse pentru îngrijirea nou-născutului, ci și la articole sanitare și medicale pentru mamă.

11. La art. 3 alin. (1) partea introductivă, în primul rând, textul trebuie reformulat pentru a se corela cu definiția destinarilor finali, la rândul său reformulată în acord cu prevederile art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului.

În al doilea rând, partea introductivă trebuie reformulată, deoarece aceasta nu se corelează cu părțile de început ale lit. a)-f), cuplurile mamă-nou-născut, fiind în mod evident constituite din două persoane, nu doar dintr-o singură persoană – mama -, așa cum se prevede la literele menționate.

În ceea ce privește textele de la lit. a) - f), este necesară revederea acestora, deoarece cuprind și elemente privind acordarea măsurilor de sprijin, respectiv acordarea măsurii ,,nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului”, care nu se corelează cu partea de început a fiecărei litere.

Precizăm că această formulare se referă la momentul nașterii, iar acesta este unul fix, doar măsura de sprijin se poate acorda nu mai târziu de 3 luni de la nașterea copilului. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare ulterioare din prezentul proiect.

O soluție ar fi introducerea informației referitoare la acordarea tichetelor ,,nu mai târziu de trei luni de la nașterea copilului”, într-un articol distinct.

La lit. c), pentru predictibilitatea normei, este necesară detalierea sintagmei ,,care se află în situații deosebite de vulnerabilitate”.

12. La art. 4 alin. (4), semnalăm că soluția preconizată nu permite atingerea obiectivului urmărit prin promovarea prezentului proiect, dat fiind că se lasă la latitudinea autorităților acordarea măsurii, acestea urmând a identifica destinatarii finali.

În plus, nu se prevede expres în proiect dacă măsura de sprijin se acordă din oficiu, însă așa rezultă din acest text, ceea ce va putea conduce la scăparea din vedere a anumitor destinatari finali care ar avea vocație, dar și la neacordarea efectivă a tichetelor, dacă identificarea destinatarilor se produce mai târziu de trei luni de la nașterea copilului.

Prin urmare, propunem ca măsura să se acorde la cerere, în principal, și din oficiu, în subsidiar, dacă autoritățile administrației publice locale constată că până la împlinirea celor trei luni de către copil, mama sau alt reprezentant legal nu solicită acordarea tichetelor.

La alin. (5), întrucât nu se prevede în ce constă coordonarea, este necesară clarificarea normei sau, eventual, eliminarea acesteia dacă nu cuprinde nicio informație juridică utilă și relevantă.

13. La art. 5 alin. (1), întrucât actuala redactare prezintă caracter evaziv și lipsit de predictibilitate, în ceea ce privește implicarea altor „organizații și instituții cu atribuții în domeniul asistenței sociale”, atât prin raportare la identificarea respectivelor entități, dar și a competențelor sau atribuțiilor precise, pentru respectarea principiului legalității, norma trebuie reanalizată și reformulată în consecință.

14. La art. 6 alin. (1) partea introductivă, dat fiind că expresiile ,,entități responsabile” și ,,entități implicate” sunt definite în mod distinct la art. 2 lit. d) și e), pentru precizia normei, sintagma ,,entitățile responsabile și implicate” se va înlocui prin sintagma ,,entități responsabile și entități implicate”.

La alin. (3), pentru asigurarea caracterului complet al normei, este necesar a se clarifica ce se înțelege prin sintagma ,,care nu deţine acte de identitate”, dat fiind că aceasta poate avea atât sensul de lipsă a documentelor de identitate, pentru ca acestea nu au fost niciodată eliberate sau au fost pierdute ori furate, cât și sensul de neprezentare, deoarece persoana nu le are în posesie.

Dacă persoana nu a avut niciodată documente de identificare, o adeverință care să ateste acest aspect, nu poate fi eliberată decât de autorități cu atribuții în domeniu, adică de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, întrucât la art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările și completările ulterioare se prevede că: ,,activitatea de evidență a cetățenilor români, precum și cea privind eliberarea actelor de identitate ale cetățenilor români se realizează în mod unitar și sunt coordonate de D.G.E.P., la nivel central, și de către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, la nivel județean”.

Prin urmare, o adeverință nu poate fi eliberată de serviciul public de asistență socială, decât pe baza unei declarații pe propria răspundere a solicitantului sau pe baza unui răspuns primit la o solicitare adresată serviciului public comunitar de evidența populației.

În concluzie, este necesară revederea și reformularea în consecință, a textului, cu atât mai mult cu cât la art. 12 alin. (2) din proiect se folosește exprimarea ,,adeverinței eliberate de autoritățile publice locale”, fără a se specifica serviciul din cadrul autorității publice locale având această competență.

Totodată, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, referitoare la unitatea terminologică și pentru evitarea dubiilor în interpretare, textele de la art. 6 alin. (3) și art. 12 alin. (2), trebuie corelate sub aspectul exprimării aceleiași noțiuni, respectiv adeverința vizată.

15. La art. 7 alin. (1), pentru respectarea prevederilor art. 50
alin. (2) și (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este necesară înlocuirea sintagmei „în condițiile legislației în vigoare privind achizițiile publice” prin trimiterea la dispozițiile concrete vizate. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

16. La art. 10 alin. (6), pentru asigurarea previzibilității normei propuse, recomandăm completarea textului, prin indicarea termenului înăuntrul căruia urmează să fie emis ordinul ministrului finanțelor privind aprobarea procedurii de notificare, calculat de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

17. La art. 12 alin. (4), propunem să se renunțe la utilizarea sintagmei ,,în condiţiile legii bugetelor din care au fost acordate”, ca superfluă.

La alin. (5), precizăm că în actuala redactare, textul are caracter declarativ, fiind necesar a se prevedea, în mod concret, cum se vor asigura măsurile necesare și în ce vor consta acestea.

La alin. (6), pentru asigurarea caracterului complet al reglementării, este necesară și prevederea unei proceduri de returnare în cazul în care tichetele nu sunt utilizate.

18. La art. 14 alin. (1), pentru evitarea dubiilor în interpretare, sintagma ,,entități implicate și responsabile” se va înlocui prin sintagma ,,entități implicate și entități responsabile”.

La alin. (2), precizăm că sintagma finală „precum și a celorlalte acte normative aplicabile domeniului protecției datelor” nu este conformă normelor de tehnică legislativă referitoare la operațiunea trimiterii, astfel încât, pentru asigurarea predictibilității normei, este necesară identificarea tuturor actelor normative avute în vedere.

19. La art. 15 alin. (2), apreciem că se impune renunțarea la sintagma din finalul textului „dacă este cazul” întrucât, pentru partea care depășește alocarea financiară prevăzută la art. 4 alin. (1), sumele în discuție urmează a se suporta din bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (anexa 3/54/23), neexistând o altă sursă de susținere a cheltuielilor efectuate cu acordarea tichetelor sociale pe suport electronic.

20. La art. 16, recomandăm reanalizarea și reformularea propunerii de modificare a art. 155 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să se asigure egalitatea de tratament între diferitele categorii de beneficiari ai unor concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sociale din perspectiva justei așezări a sarcinilor fiscale în sens larg (art. 56 alin. (2) din Legea fundamentală), conform soluției preconizate prin proiect unele urmând să fie supuse obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate - lit. a) și b) ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate -, iar altele nu - lit. c) – e) din cadrul aceluiași alineat.

Precizăm că indemnizația de asigurări sociale de sănătate aferentă unui concediu medical nu este acordată pentru simplul fapt că o persoană suferă de o afecțiune, urmează să nască sau a născut, îngrijește copilul bolnav sau există un risc epidemiologic ori în alte cazuri vizate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, ci aceasta trebuie să aibă calitatea de asigurat (în virtutea legii sau pe bază de contract de asigurare) pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, așa cum prevede art. 1 din același act normativ.

La art. 2199 din Codul civil se prevede că prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizaţie, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit.

Asigurarea socială de sănătate nu se poate abate de la sensul noțiunii de contract de asigurare, prima plătită asigurătorului (statul) fiind chiar contribuția de asigurări sociale de sănătate, obligatorie sau benevolă pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, riscul asigurat constând în producerea situațiilor enumerate la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 (naștere, îmbolnăvirea asiguratului sau a unei rude, epidemie), iar indemnizația ce trebuie plătită de asigurător este chiar indemnizația de asigurări sociale de sănătate aferentă unui concediu medical.

De altfel, chiar la art. 7 pct.10 din Codul fiscal se prevede că prin contribuții sociale obligatorii se înțelege „prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca scop protecția persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în schimbul cărora aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de respectiva prelevare”.

Astfel, dacă indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă este în mod evident un venit, calificat ca fiind asimilat celor din salarii de Codul fiscal, putând fi grevat de impozit pe venit, aceeași indemnizație nu poate fi purtătoare de obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru că ar intra în contradicție cu esența noțiunii de asigurare, o parte din indemnizația de asigurare neputând constitui la rândul său primă de asigurare.

PREȘEDINTE

Florin IORDACHE

București

Nr. 357/04.04.2024

[1] Redactarea corespunde Notei de fundamentare

[2] „Comisia adoptă o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare prin care aprobă programul, în termen de cinci luni de la data primei prezentări a programului de către statul membru”.

[3] de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize

[4] art. 86 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

[5] Conform art. 291 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, Statele membre iau toate măsurile de drept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii

[6] Redactarea greșită a substantivului este preluată din program.